Seria nouă a "Gazetei de Transilvania", deschisă de numărul tipărit sub gloanţe, apărut în 23 decembrie 1989, se întrerupe azi 26 iunie 2009, la ediţia 5746, într-o conjunctură economică nefavorabilă unui ziar aflat mereu "între linii", rîvnit de-a lungul acestor ani şi vizat permanent, prin strategii de tot felul, de o forţă politică sau alta, de diverse grupuri de interese, dar şi în atmosfera de tabloidizare, de manelizare a unei ţări a cărei mass - media nu poate arăta altfel decît ea.
Am încercat de-a lungul acestor ani să facem un ziar de calitate, "Un ziar pentru oameni inteligenţi", aceasta a fost dorinţa noastră, mărturisită, să respectăm cititorul dar şi condiţia ziaristului, care, din nefericire, nu s-a aliniat, nici după aproape 20 de ani, standardelor existente în ţările cu democraţii consolidate. Desigur, este un moment greu pentru cei care au trudit la acest ziar, ca şi pentru cei care au rămas credincioşii săi cititori, însă, în lunga ei existenţă, de la 1838 încoace, "Gazeta de Transilvania" a trecut prin multe situaţii dintre cele mai grele dar dincolo de vremuri, acest titlu a rămas şi va rămîne un simbol - nu numai pentru românii din Transilvania, căci ne citesc sau ne accesează ediţia electronică cititori din toate părţile globului, SUA, Germania, Canada, Franţa etc. dar şi ţări cum ar fi Noua Zeelandă sau Australia - şi un reper pentru istoria presei româneşti. Nicolae Iorga spunea că "Gazeta de Transilvania" este "un bun cultural al poporului român" iar Ion Colan afirma că "presa românească (...) la Braşov va trebui să-şi serbeze centenarul, la altarul «Gazetei de Transilvania»".
Nu are rost să fac acum un "inventar" a ceea ce s-a întîmplat în aceşti ani, sper să reuşesc să adun incitanta poveste, cu luminile şi umbrele ei, a seriei 1989-2009, într-o carte pe care intenţionez să o am gata în 2013, cînd "Gazeta" va aniversa 175 de ani de la întemeiere. Totuşi, este bine să arăt că acest ziar a fost, în perioada de referinţă, şi o şcoală de presă, zeci de tineri talentaţi făcîndu-şi ucenicia aici, semnînd pentru prima oară un articol în ziarul nostru, avînd prima carte de muncă, în calitate de ziarişti, la "Gazeta de Transilvania". Îi regăsim în toată presa românească, atît în cea scrisă, cît şi în cea audio-vizuală, de la posturile de televiziune, de radio şi presa scrisă, naţionale, pînă la cele locale. Ei sînt cei care ar trebui - dacă vor fi lăsaţi - să schimbe faţa unei prese ce alunecă tot mai mult spre condiţia de mahala a societăţii dar şi de servitoare a intereselor politice şi economice.
În perioada în care încă mai credeam că economia românească nu va fi pusă la pămînt - intenţionez să scriu şi un "Tratat despre cum se distruge o ţară" - "Gazeta de Transilvania" a promovat o politică menită să sprijine mediul de afaceri braşovean, fiind fondatoare şi gazdă în sediul din strada Mihail Sadoveanu nr. 3, a Bursei de Mărfuri (Braşov Business Center), Bursei de Valori (Actinvest), a fost unul dintre factorii activi în crearea Asociaţiei Industriaşilor şi Comercianţilor (ASINCO), a Băncii "Astra" (BRS), ambele distruse din interese pe care le voi dezvălui odată şi odată. Pentru că tot sînt la "economie", amintesc că SC "Gazeta de Transilvania" SA, editoarea ziarului, a fost distinsă şi în acest an cu "Diploma de Excelenţă" a Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Braşov, pentru 8 ani de prezenţă în topul firmelor. De altfel, de-a lungul celor aproape 20 de ani, ziarul a fost distins cu numeroase premii, pe plan naţional, internaţional, asupra cărora nu zăbovesc acum, evenimentele fiind anunţate la timpul respectiv.
Cultura s-a situat în centrul politicii editoriale a ziarului. Articolele culturale au fost o prezenţă constantă, creatorii braşoveni, instituţiile de artă etc., găsind întotdeauna loc în coloanele ziarului. "Gazeta de Transilvania" a editat, în colaborare cu Despărţămîntul "Astra" Braşov, seria "academică" a revistei "Astra", sub directoratul academicianului Alexandru Surdu. "Foaia pentru Minte, Inimă şi Literatură", pentru care, se pare, în acest an, Consiliul Judeţean Braşov nu a mai găsit resurse de cofinanţare, a ajuns, totuşi, la 172 de numere, fiind apreciată atît în ţară cît şi peste hotare. "Gazeta de Transilvania" a fost constant sponsor al unor evenimente culturale, al unor artişti, îndeosebi tineri, dintre aceştia mulţi devenind nume de referinţă în domeniile respective. Este de notat că ziarul nostru s-a aflat printre puţinii sponsori ai primelor premii ale Uniunii Scriitorilor din România, după '89, apoi sponsorizînd ani buni premiile Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor. În linia impusă de înaintaşi, "Gazeta" a contribuit la cunoaşterea, valorificarea şi conservarea tradiţiilor zonei multiculturale, care este Braşovul.
Numele "Gazeta de Transilvania" este unul cunoscut pe plan internaţional. Încă din decembrie 1989, presa străină menţiona reapariţia unuia dintre ziarele europene cu o longevitate excepţională, din 1838 pînă în 1946, cînd a fost interzis de regimul comunist, într-o nouă serie, într-o nouă lume. "Gazeta" este membră a Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (World Association of Newspapers), unde subsemnatul este primul român membru al Consiliului de Administraţie din 1996, fără întrerupere. Îmi amintesc anul în care am fost ales, la Washington, Katharin Graham, proprietara ziarului " The Washington Post", cel care l-a determinat pe Nixon să demisioneze, interesată de presa din fostele ţări comuniste, s-a arătat impresionată de vechimea "Gazetei de Transilvania" şi mi-a dat cîteva sfaturi pe care am încercat şi eu să le transmit tinerilor care vor cu adevărat să facă această meserie. Numele "Gazetei" a fost prezent în toate zonele lumii, SUA, Brazilia, Germania, Franţa, Olanda, Suedia, Italia, Marea Britanie, Elveţia, Japonia, China, Hong Kong, Liban, Turcia, Maroc, Africa de Sud - şi lista ar putea continua - în cadrul unor manifestări internaţionale de anvergură, ale unei asociaţii care numără peste 18.000 de publicaţii, asociaţii patronale, profesionale, ale editorilor şi directorilor de ziare din peste 100 de ţări. Ziarul nostru a fost gazda unor evenimente naţionale şi internaţionale de rezonanţă, organizate împreună cu Consiliul Europei, Instituţia Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Mondială a Ziarelor, cum ar fi seminariile "Managementul presei scrise", "Presa şi minorităţile", "Presa şi legea" ş.a., la care au participat ziarişti români, precum şi colegi ziarişti şi experţi din SUA, Franţa, Olanda, Belgia, Suedia etc. Chiar în aceste zile am primit o invitaţie ca Guest Speaker, pentru a ţine o expunere la World Media Congress 2009, care va reuni, la Johannesburgh, peste 5.000 de ziarişti, aparţinînd presei scrise şi audio-vizuale din întreaga lume, tema manifestării fiind legată de efectele crizei, de viitorul dezvoltării industriei media în condiţii de recesiune. Desigur, dacă voi fi acolo - s-ar putea ca perioada de desfăşurare, 23 - 25 noiembrie, să fie pe finalul alegerilor prezidenţiale, ceea ce ar face dificilă opţiunea - voi prezenta şi repere din istoria celor aproape 20 de ani ai acestei serii a "Gazetei". Ziarul se află în muzeele dedicate presei, în diverse ţări, unde stă alături de publicaţii care au făcut istorie.
Istorie a făcut şi "Gazeta de Transilvania". În toţi aceşti ani am păstrat viu îndemnul unui înaintaş, "Ţine cu poporul şi nu rătăci", fiind în miezul evenimentelor, alături de cei mulţi, încercînd să fim vocea celor cărora, chiar în această aşa-zisă democraţie, nu li se dă cuvîntul iar atunci cînd pot să îşi exprime opiniile nu se ţine seama de ele. Nu vreau acum să fac o trecere în revistă a dezamăgirilor trăite de cei care, la începutul anilor '90, chiar credeau într-o schimbare, într-un viitor mai bun. Las să vorbească, chiar în această pagină, cîteva fotografii care ilustrează perfect că demonstranţii de atunci aveau dreptate, erau sincer îngrijoraţi de ceea ce va urma, însă, după cum s-a văzut, nu au putut stopa dezastrul. Clasa muncitoare a mers, deja, în paradis. Adică, nu mai este acea forţă de care cei bogaţi şi puternici să ţină seama. Şi cînd scriu clasa muncitoare, nu mă gîndesc doar la cei care au trudit în industrie, ci la toţi angajaţii care, prin muncă, au încercat să îşi croiască o existenţă demnă.
Desigur, ar fi multe de scris, cum am promis, sper că voi oferi o imagine completă a două decenii ale unui ziar istoric, care se împleteşte cu întîmplările acestor ani care, iată, depăşesc, prin continuarea crizei morale, îndeosebi, prin perpetuarea unui anumit tip de mentalitate, prin încremenirea unui popor incapabil să se sincronizeze cu civilizaţia vestică, într-o carte în care, în mod sigur, personajele şi situaţiile vor fi uşor de devoalat. Acum, nu-mi rămîne decît să mulţumesc, în primul rînd, cititorilor, apoi celor cu care am colaborat în această perioadă şi să îmi exprim convingerea că "Gazeta de Transilvania" a pus punct pentru a o lua, cîndva, sper cît mai devreme, de la capăt. În ce formulă, vom vedea. Deocamdată, o pauză într-un peisaj publicistic - şi nu numai - manelizat şi tabloidizat, într-o conjunctură politică isterică, iresponsabilă, poate să fie bine venită.
Am încercat de-a lungul acestor ani să facem un ziar de calitate, "Un ziar pentru oameni inteligenţi", aceasta a fost dorinţa noastră, mărturisită, să respectăm cititorul dar şi condiţia ziaristului, care, din nefericire, nu s-a aliniat, nici după aproape 20 de ani, standardelor existente în ţările cu democraţii consolidate. Desigur, este un moment greu pentru cei care au trudit la acest ziar, ca şi pentru cei care au rămas credincioşii săi cititori, însă, în lunga ei existenţă, de la 1838 încoace, "Gazeta de Transilvania" a trecut prin multe situaţii dintre cele mai grele dar dincolo de vremuri, acest titlu a rămas şi va rămîne un simbol - nu numai pentru românii din Transilvania, căci ne citesc sau ne accesează ediţia electronică cititori din toate părţile globului, SUA, Germania, Canada, Franţa etc. dar şi ţări cum ar fi Noua Zeelandă sau Australia - şi un reper pentru istoria presei româneşti. Nicolae Iorga spunea că "Gazeta de Transilvania" este "un bun cultural al poporului român" iar Ion Colan afirma că "presa românească (...) la Braşov va trebui să-şi serbeze centenarul, la altarul «Gazetei de Transilvania»".
Nu are rost să fac acum un "inventar" a ceea ce s-a întîmplat în aceşti ani, sper să reuşesc să adun incitanta poveste, cu luminile şi umbrele ei, a seriei 1989-2009, într-o carte pe care intenţionez să o am gata în 2013, cînd "Gazeta" va aniversa 175 de ani de la întemeiere. Totuşi, este bine să arăt că acest ziar a fost, în perioada de referinţă, şi o şcoală de presă, zeci de tineri talentaţi făcîndu-şi ucenicia aici, semnînd pentru prima oară un articol în ziarul nostru, avînd prima carte de muncă, în calitate de ziarişti, la "Gazeta de Transilvania". Îi regăsim în toată presa românească, atît în cea scrisă, cît şi în cea audio-vizuală, de la posturile de televiziune, de radio şi presa scrisă, naţionale, pînă la cele locale. Ei sînt cei care ar trebui - dacă vor fi lăsaţi - să schimbe faţa unei prese ce alunecă tot mai mult spre condiţia de mahala a societăţii dar şi de servitoare a intereselor politice şi economice.
În perioada în care încă mai credeam că economia românească nu va fi pusă la pămînt - intenţionez să scriu şi un "Tratat despre cum se distruge o ţară" - "Gazeta de Transilvania" a promovat o politică menită să sprijine mediul de afaceri braşovean, fiind fondatoare şi gazdă în sediul din strada Mihail Sadoveanu nr. 3, a Bursei de Mărfuri (Braşov Business Center), Bursei de Valori (Actinvest), a fost unul dintre factorii activi în crearea Asociaţiei Industriaşilor şi Comercianţilor (ASINCO), a Băncii "Astra" (BRS), ambele distruse din interese pe care le voi dezvălui odată şi odată. Pentru că tot sînt la "economie", amintesc că SC "Gazeta de Transilvania" SA, editoarea ziarului, a fost distinsă şi în acest an cu "Diploma de Excelenţă" a Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Braşov, pentru 8 ani de prezenţă în topul firmelor. De altfel, de-a lungul celor aproape 20 de ani, ziarul a fost distins cu numeroase premii, pe plan naţional, internaţional, asupra cărora nu zăbovesc acum, evenimentele fiind anunţate la timpul respectiv.
Cultura s-a situat în centrul politicii editoriale a ziarului. Articolele culturale au fost o prezenţă constantă, creatorii braşoveni, instituţiile de artă etc., găsind întotdeauna loc în coloanele ziarului. "Gazeta de Transilvania" a editat, în colaborare cu Despărţămîntul "Astra" Braşov, seria "academică" a revistei "Astra", sub directoratul academicianului Alexandru Surdu. "Foaia pentru Minte, Inimă şi Literatură", pentru care, se pare, în acest an, Consiliul Judeţean Braşov nu a mai găsit resurse de cofinanţare, a ajuns, totuşi, la 172 de numere, fiind apreciată atît în ţară cît şi peste hotare. "Gazeta de Transilvania" a fost constant sponsor al unor evenimente culturale, al unor artişti, îndeosebi tineri, dintre aceştia mulţi devenind nume de referinţă în domeniile respective. Este de notat că ziarul nostru s-a aflat printre puţinii sponsori ai primelor premii ale Uniunii Scriitorilor din România, după '89, apoi sponsorizînd ani buni premiile Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor. În linia impusă de înaintaşi, "Gazeta" a contribuit la cunoaşterea, valorificarea şi conservarea tradiţiilor zonei multiculturale, care este Braşovul.
Numele "Gazeta de Transilvania" este unul cunoscut pe plan internaţional. Încă din decembrie 1989, presa străină menţiona reapariţia unuia dintre ziarele europene cu o longevitate excepţională, din 1838 pînă în 1946, cînd a fost interzis de regimul comunist, într-o nouă serie, într-o nouă lume. "Gazeta" este membră a Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (World Association of Newspapers), unde subsemnatul este primul român membru al Consiliului de Administraţie din 1996, fără întrerupere. Îmi amintesc anul în care am fost ales, la Washington, Katharin Graham, proprietara ziarului " The Washington Post", cel care l-a determinat pe Nixon să demisioneze, interesată de presa din fostele ţări comuniste, s-a arătat impresionată de vechimea "Gazetei de Transilvania" şi mi-a dat cîteva sfaturi pe care am încercat şi eu să le transmit tinerilor care vor cu adevărat să facă această meserie. Numele "Gazetei" a fost prezent în toate zonele lumii, SUA, Brazilia, Germania, Franţa, Olanda, Suedia, Italia, Marea Britanie, Elveţia, Japonia, China, Hong Kong, Liban, Turcia, Maroc, Africa de Sud - şi lista ar putea continua - în cadrul unor manifestări internaţionale de anvergură, ale unei asociaţii care numără peste 18.000 de publicaţii, asociaţii patronale, profesionale, ale editorilor şi directorilor de ziare din peste 100 de ţări. Ziarul nostru a fost gazda unor evenimente naţionale şi internaţionale de rezonanţă, organizate împreună cu Consiliul Europei, Instituţia Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului şi Asociaţia Mondială a Ziarelor, cum ar fi seminariile "Managementul presei scrise", "Presa şi minorităţile", "Presa şi legea" ş.a., la care au participat ziarişti români, precum şi colegi ziarişti şi experţi din SUA, Franţa, Olanda, Belgia, Suedia etc. Chiar în aceste zile am primit o invitaţie ca Guest Speaker, pentru a ţine o expunere la World Media Congress 2009, care va reuni, la Johannesburgh, peste 5.000 de ziarişti, aparţinînd presei scrise şi audio-vizuale din întreaga lume, tema manifestării fiind legată de efectele crizei, de viitorul dezvoltării industriei media în condiţii de recesiune. Desigur, dacă voi fi acolo - s-ar putea ca perioada de desfăşurare, 23 - 25 noiembrie, să fie pe finalul alegerilor prezidenţiale, ceea ce ar face dificilă opţiunea - voi prezenta şi repere din istoria celor aproape 20 de ani ai acestei serii a "Gazetei". Ziarul se află în muzeele dedicate presei, în diverse ţări, unde stă alături de publicaţii care au făcut istorie.
Istorie a făcut şi "Gazeta de Transilvania". În toţi aceşti ani am păstrat viu îndemnul unui înaintaş, "Ţine cu poporul şi nu rătăci", fiind în miezul evenimentelor, alături de cei mulţi, încercînd să fim vocea celor cărora, chiar în această aşa-zisă democraţie, nu li se dă cuvîntul iar atunci cînd pot să îşi exprime opiniile nu se ţine seama de ele. Nu vreau acum să fac o trecere în revistă a dezamăgirilor trăite de cei care, la începutul anilor '90, chiar credeau într-o schimbare, într-un viitor mai bun. Las să vorbească, chiar în această pagină, cîteva fotografii care ilustrează perfect că demonstranţii de atunci aveau dreptate, erau sincer îngrijoraţi de ceea ce va urma, însă, după cum s-a văzut, nu au putut stopa dezastrul. Clasa muncitoare a mers, deja, în paradis. Adică, nu mai este acea forţă de care cei bogaţi şi puternici să ţină seama. Şi cînd scriu clasa muncitoare, nu mă gîndesc doar la cei care au trudit în industrie, ci la toţi angajaţii care, prin muncă, au încercat să îşi croiască o existenţă demnă.
Desigur, ar fi multe de scris, cum am promis, sper că voi oferi o imagine completă a două decenii ale unui ziar istoric, care se împleteşte cu întîmplările acestor ani care, iată, depăşesc, prin continuarea crizei morale, îndeosebi, prin perpetuarea unui anumit tip de mentalitate, prin încremenirea unui popor incapabil să se sincronizeze cu civilizaţia vestică, într-o carte în care, în mod sigur, personajele şi situaţiile vor fi uşor de devoalat. Acum, nu-mi rămîne decît să mulţumesc, în primul rînd, cititorilor, apoi celor cu care am colaborat în această perioadă şi să îmi exprim convingerea că "Gazeta de Transilvania" a pus punct pentru a o lua, cîndva, sper cît mai devreme, de la capăt. În ce formulă, vom vedea. Deocamdată, o pauză într-un peisaj publicistic - şi nu numai - manelizat şi tabloidizat, într-o conjunctură politică isterică, iresponsabilă, poate să fie bine venită.
EDUARD HUIDAN
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu