Flori pe geam, în noi ninsori
Soartă a în-zadarului
Din ceşcuţe bem licori
De la curtea ţarului
Fruntea-i o povară grea
Şi sfârşitul la-nceput
Aerul din preajma ta
Mă conjugă la trecut
Cristalinul tău împarte
Visele de la vopsit
Le-am pătat în somn cu moarte
Un albastru bănuit
Cel ce nu e, e din nou
Printre pleoape în culori
Tâmpla ta îmi e ecou
Visele îmi sunt din flori
Orele vor fi imagini
Ce se zbat în ochiul-şbilţ
Albul de pe străzi şi pagini
Ne va adormi în jilţ
Tu albastru, eu devreme
Stăm la porţiile tăcerii
Sufletu-mi devine Mozart
Paşii tăi devin Salieri
Şi mi-e frig şi îmi e toamnă
Buza ta, un palid nimb
Îmi şopteşte că o doamnă
M-a pierdut pe lângă timp
Razvan Ionescu - Obiecte pierdute
O CATIFEA PESTE BUZE
Literele soarelui ţi-au desenat pe frunte
un anotimp tânăr şi necunoscut
Iubeşti
şi mâinile tale încearcă
să deseneze cuvinte descoperind
arheologii blânde.
Arheologia sărutului,
arheologia degetelor care se ating
pentru întâia oară,
arheologia privirilor de dincolo
de pupilă şi iris,
şi-atâtea alte miracole seducătoare
la care toată fiinţa ta
consimte tandru
devenind mare şi-apoi val
umezindu-mi pleoapa
de fiecare dată când adorm
în largul ei.
Şi-atunci îmi aştern
o catifea peste buze
şi-ncep să-ţi citesc
duioase poveşti mitologice
până când semafoarele din larg
au să-mi dea
cale liberă.
Razvan Ionescu - O catifea peste buze
SEPTEMBRIE
E timpul să plec
e timpul s-ascund
o iubire frumoasă
sfârşită rotund
e timpul s-ascund
e timpul să plec
locul meu e secund
rolul doar de valet
septembrie gri
septembrie brun
septembrie scri
septembrie spun
septembrie oh
septembrie vai
o vară ucisă
în copite de cai
balconul închis
cearceaful schimbat
pasul prelins
spre fotoliul uitat
în care nu sunt
în care nu vii
în care odată
stăteau doi copii
aşteptând ursitori
ascultând de părinţi
căutând prin ninsori
cu ochi mari şi cuminţi
septembrie gri
septembrie brun
septembrie scri
septembrie spun
septembrie oh
septembrie vai
ochii tăi plânşi
în copite de cai
septembrie scriu
septembrie spui
nu vreau să mai pleci
vreau doar să rămâi
aşteaptă să plec
să pot să te-ascund
într-o casă frumoasă
cu geamul rotund
cu balconul deschis
cu cearceaful schimbat
c-un ibric de cafea
în fotoliul uitat
în care vom sta
bătrâni şi cuminţi
adormind prin ninsori
şi visând pe părinţi
septembrie oh
septembrie vai
părul tău nins
în copite de cai
septembrie scriu
septembrie spui
sorbind din cafeaua
cu gust amărui.
Razvan Ionescu - Septembrie
Postări
5 comentarii:
titlul este foarte inspirat, de altfel şi coperta. cât despre obiectele pierdute rămâne să le răsfoiesc, poate găsesc vreun cuvânt ciobit, ar fi deajuns.
Pe masură ce se va apropia data lansării volumului, undeva prin decembrie, voi mai publica aici cateva din poezii. Cat despre cioburi... uneori din ele poți recompune o viață. Chiar dacă nimic nu va mai fi ca la început.
Ce bucurie si ce surpriza! Iata explicatia lungii taceri de pe acest blog, pe care mi se parea ca l-ati parasit.
Si cu Satie-ul asta atat de potrivit si de drag! Si cu rostirea asta atat de reliefata si, in sensul cel mai nobil, actoriceasca!
Sper ca mi-am castigat dreptul la un volum.
Cu cele mai bune ganduri,
Miercuri 8 decembrie va avea loc lansarea la Brașov. Apoi, cândva, în prima parte a noului an voi face o lansare și la București. Îmi va face plăcere sa fiți atunci de față. Dar până atunci voi face in așa fel incât sa aveți un volum. Motivul ”părăsirii” acestui blog nu a fost volumul de versuri. Cea mai mare parte a lor a fost scrisă răzleț pe parcursul a vreo (vai!)37 de ani... Doar câteva de curând. Sunt obiecte pierdute și ...regăsite. Pur și simplu nu am mai considerat că trebuie să-mi mai fac ”auzită” vocea. În nici un fel. E vremea celorlalți. Deocamdată. Poate. Când mă voi hotărî să dispar îl voi distruge (blogul). Dar cum ”sinuciderea” nu intră în cuprinderea creștină, m-am gândit că (în ciuda celor două note muzicale care-mi dau târcoale - si - la -) să nu-mi pierd complet nădejdea nici ca ”blogger”. Vă mulțumesc pentru cuvintele calde!
Vă doresc o să aveți o zi frumoasă, plină de har și de bucurie. Ne pare rău că locul lansării e departe de noi...dar cu gîndul și cu duhul suntem acolo...
Poate ne dați un indiciu, pentru cei provinciali, unde găsim cartea.
Doamne ajută.
Trimiteți un comentariu