5 noiembrie 2008

MESAJUL ÎNTÂISTĂTĂTORILOR BISERICILOR ORTODOXE, Fanar, 9-12 octombrie, 2008




Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei şi Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I

Întrunirea Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe în perioada 9-12 octombrie la Constantinopol/Istanbul a fost convocade Patriarhia Ecumenică în cadrul manifestărilor anului 2008 consacrat Sfântului Apostol Pavel. Cu toate că anul exact al naşterii Sfântului Apostol Pavel nu este cunoscut, Patriarhia Ecumenică, care îi datorează atât de mult acestui corifeu al Apostolilor şi „vas ales” al lui Hristos (FA 9, 15), întemeietor al Bisericilor aflate azi în cadrul Patriarhiilor şi Bisericilor Autocefale din Asia Mică, Antiohia, Cipru şi Grecia, consideră în mod convenţional că anul naşterii lui ar fi 8 după Hristos, adică acum două mii de ani. Pentru întrunirea Întâistătătorilor, aflată sub semnul jubileului paulin, învăţătura Apostolului neamurilor nu priveşte doar trecutul, ci are în mod continuu importanţă şi actualitate pentru reflecţia asupra unităţii Bisericii, ai cărei purtători şi păstrători au fost învredniciţi prin harul lui Dumnezeu să fie episcopii. Reuniunea sau sinaxa periodică a primaţilor Bisericilor Ortodoxe este o iniţiativă a Sanctităţii Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I atât pentru a oferi prilejul manifestării unităţii Bisericii, cât şi pentru a obţine un consens al Bisericilor locale asupra unor subiecte legate de actualitatea imediată. Întrunirile de până acum au avut loc în 1992 (Fanar), în 1995 (Patmos), în 1998 (Sofia), în 2000 (Ierusalim, Constantinopol şi Niceea Bitiniei) şi în 2005 (Fanar).

Invitaţiei adresate de Patriarhia Ecumenică în acest an i-au răspuns: Patriarhul Teodor al Alexandriei (Egipt), Patriarhul Ignatie al Antiohiei (Damasc, Siria), Patriarhul Teofil al Ierusalimului şi Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei (Rusia), Arhiepiscopii Hrisostom al Ciprului, Ieronim al Atenei şi al întregii Grecii, Atanasie al Tiranei şi al întregii Albanii, Hristofor al Cehiei şi Slovaciei, Leon al Finlandei, precum şi mitropolitul Ştefan al Talinnului şi al întregii Estonii. Bisericile Ortodoxe din Serbia, România, Bulgaria, Georgia şi Polonia au fost reprezentate de către delegaţii episcopale. Cu ocazia acestei reuniuni a fost elaborat un document în 13 puncte, citit solemn la finalul Sfintei Liturghii săvârşite împreună de Primaţi şi reprezentanţii lor în catedrala patriarhală Sfântul Gheorghe din Fanar în dimineaţa zilei de duminică 12 octombrie.

Ca adevăraţi „slujitori ai lui Hristos şi iconomi ai tainelor Lui”(cf. 1 Co 4, 1), Întâistătătorii şi reprezentanţii Sfintelor Biserici Ortodoxe enumeră în mesajul-document elaborat, a cărui traducere din limba greacă urmează mai jos, câteva puncte care vizează agenda viitoare a fiecărei Biserici Ortodoxe locale:



„În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

1. Prin Harul lui Dumnezeu, Întâistătătorii şi Reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe locale s-au reunit din data de 10 până în 12 octombrie 2008 la Fanar la invitaţia şi sub preşedenţia celui Dintâi dintre noi (gr. proedrian tou en hēmin Prōtou), a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, cu ocazia proclamării anului curent ca an al Apostolului neamurilor Pavel. Cu dragoste frăţească am deliberat asupra unor subiecte care preocupă Bisericile Ortodoxe şi, participând la manifestările festive prilejuite de acest eveniment, am săvârşit din nou Dumnezeiasca Euharistie în această Preacinstită Catedrală a Patriarhiei Ecumenice, azi, în data de 12 octombrie 2008, în duminica Sfinţilor Părinţi de la al VII-lea Sinod Ecumenic din Niceea. În aceste zile ne-am întărit prin adevărul darurilor purtării de grijă dumnezeieşti primite de Apostolul neamurilor, care l-au făcut minunat «vas ales» (FA 9, 15) al lui Dumnezeu şi un model strălucitor de slujire apostolică pentru trupul Bisericii. Întreaga Biserică Ortodoxă, cinstind pe Apostol pe tot parcursul acestui an de graţie al Domnului, îl propune credincioşilor săi ca model pentru mărturia contemporană a credinţei noastre tuturor «celor de aproape sau de departe» (Ef 2, 17).

2. Biserica Ortodoxă, având conştiinţa interpretării autentice a învăţăturii apostolului neamurilor, poate şi e obligată să transmită lumii contemporane nu doar învăţătura despre restaurarea în Hristos a unităţii întregului neam omenesc, ci şi cea despre lucrarea Lui globală de izbăvire, prin care sunt depăşite toate dezbinările din lume şi se adevereşte natura comună a tuturor oamenilor. De aceea, promovarea autentică a acestui mesaj de izbăvire presupune depăşirea conflictelor interne ale Bisericii Ortodoxe prin destinderea paroxismelor naţionaliste, etnofiletiste sau ideologice, deoarece numai aşa cuvântul Ortodoxiei va găsi ecoul dorit în lumea contemporană.

3. Inspiraţi de învăţătura şi lucrarea Apostolului Pavel, evidenţiem mai întâi importanţa pe care o are în viaţa Bisericii şi, în mod deosebit, în slujirea (gr. diakonian) noastră a tuturor, îndatorirea Misiunii, conform ultimei porunci a Domnului: «şi-Mi veţi fi Mie martori în Ierusalim şi’n toată Iudeea şi’n Samaria şi pân’la marginea pământului» (cf. FA 1, 8). Evanghelizarea, atât a poporului lui Dumnezeu, cât şi a celor care nu cred în Hristos, constituie una dintre cele mai înalte îndatoriri ale Bisericii. Această îndatorire nu trebuie să se realizeze în mod agresiv sau prin diverse forme de prozelitism, ci în iubire, smerenie şi respect faţă de identitatea fiecărui om şi faţă de specificul cultural al fiecărui popor. La această strădanie misionară e nevoie să participe toate Bisericile Ortodoxe în respectarea rânduielii canonice.

4. Biserica lui Hristos îşi exercită azi această slujire într-o lume în rapidă schimbare, care devine tot mai mult interdependentă datorită comunicării şi dezvoltării mijloacelor de comunicare şi a tehnologiei. Creştinii constată că originea acestei situaţii este îndepărtarea omului de Dumnezeu. Nici o schimbare a structurilor sociale sau a regulilor de comportament nu sunt apte să vindece această situaţie. Biserica arată permanent că păcatul poate fi biruit doar prin conlucrare (gr. synergasia) între Dumnezeu şi om.

5. În aceste împrejurări, mărturia actuală a Ortodoxiei despre problemele tot mai grave cu care se confruntă omul şi lumea devine mai imperioasă, nu doar prin evidenţierea cauzelor menţionate, ci şi prin înfruntarea directă a efectelor tragice şi a consecinţelor lor. Numeroase contradicţii naţionaliste, filetiste, ideologice şi religioase alimentează permanent confuzii primejdioase referitoare nu doar la unitatea de netăgăduit a neamului omenesc, ci şi la relaţia omului cu creaţia dumnezeiască. Sfinţenia (gr. hierotēs) persoanei umane este pusă la colţ de revendicările parţiale ale «individului», pe când relaţia acestuia cu restul creaţiei este supusă bunului său plac utilitarist şi abuziv. Aceste scindări ale lumii aduc cu sine inegalitatea nedreaptă în participarea oamenilor şi a popoarelor la bunurile Creaţiei; îi lipsesc pe milioane de oameni de la bunuri primare şi conduc la extenuarea personalităţii umane; provoacă emigrarea în masă a populaţiilor, suscită conflicte şi discriminări pe criterii naţionaliste, religioase şi sociale, şi distrug coeziunea tradiţională interioară a societăţilor. Aceste consecinţe sunt extrem de împovărătoare, deoarece sunt strâns legate de distrugerea mediului înconjurător şi al întregului ecosistem.

6. Creştinii ortodocşi împart cu alţii, oameni religioşi sau nu ai planetei, responsabilitatea pentru criza actuală, deoarece s-au complăcut în mod nechibzuit cu excesul liberului arbitru al omului, fără confruntarea credibilă a acestuia cu cuvântul credinţei. Prin urmare, au şi ei în cel mai mare grad obligaţia de a lua parte la depăşirea dezbinărilor lumii. Învăţătura creştină despre unitatea ontologică a neamului omenesc şi despre sfinţenia creaţiei este exprimată ca atare de întreaga taină a lucrării mântuitoare a lui Hristos şi constituie baza hermeneuticii relaţiei omului cu Dumnezeu şi cu lumea.

7. Încercările de excludere a religiei din viaţa socială constituie o tendinţă comună a multor state contemporane. Principiul laicităţii statului poate fi păstrat, însă este inacceptabilă interpretarea acestuia ca excludere radicală a religiei din toate celelalte sfere ale vieţii unui popor.

8. Diferenţele dintre bogaţi şi săraci se accentuează dramatic datorită crizei economice, care este de obicei rezultatul poftei nebune de câştig al factorilor economici şi al activităţii economice denaturate, care, lipsită de sensibilitate şi de dimensiunea umană, nu slujeşte în cele din urmă necesităţile reale ale omenirii. O economie sănătoasă este aceea care îmbină eficienţa cu dreptatea şi solidaritatea socială.

9. În privinţa relaţiilor dintre credinţa creştină şi ştiinţele pozitive, Biserica Ortodoxă nu evită să urmărească protejarea progresului cercetării ştiinţifice şi să ia parte la orice interogaţie ştiinţifică. Conform concepţiei ortodoxe, libertatea cercetării constituie un dar oferit omului de Dumnezeu. În acelaşi timp, însă, odată cu acest consimţământ, Ortodoxia evidenţiază pericolele care se ascund în spatele anumitor realizări ştiinţifice, limitele cunoaşterii ştiinţifice şi existenţa unei alte «cunoaşteri» care nu este de competenţa domeniului ştiinţific. Această cunoaştere se dovedeşte a fi în multe feluri necesară pentru definirea corectă a libertăţii şi pentru valorificarea roadelor ştiinţei prin limitarea egocentrismului şi respectarea valorii persoanei umane.

10. Biserica Ortodoxă consideră că nu e permis ca progresul tehnologic şi economic să conducă la distrugerea mediului şi la epuizarea roadelor naturii. Lăcomia, prin satisfacerea poftelor materiale, conduce la sărăcirea sufletului omului şi a mediului. Nu trebuie trecut cu vederea că bogăţia naturală a pământului nu este doar proprietatea omului ci, în primul rând, creaţia lui Dumnezeu: «Al Domnului e pământul şi plinirea lui, lumea şi toţi cei ce locuiesc într’însa» (Ps 23, 1). Trebuie să amintim că nu doar generaţia de azi, ci şi cele de mâine au dreptul la bunurile naturale pe care ni le-a dăruit Creatorul.

11. Sprijinind cu fermitate toate eforturile de pace şi de soluţionare dreaptă a conflictelor care apar, salutăm poziţia avută de Bisericile Rusă şi Georgiană şi cooperarea lor fraternă pe durata recentului conflict militar. În acest fel, cele două Biserici împlinesc îndatorirea de a sluji împăcarea. Sperăm că eforturile reciproce vor contribui la depăşirea urmărilor tragice ale operaţiunilor militare şi la reconcilierea grabnică a popoarelor.

12. În confuzia crescândă a epocii noastre, instituţia familiei şi a căsătoriei se confruntă cu o criză. Biserica, în duhul înţelegerii noilor şi complexelor relaţii sociale, trebuie să caute moduri de asistenţă duhovnicească şi în general de susţinere a tinerilor şi a familiilor cu mai mulţi membri. Ne îndreptăm atenţia în mod deosebit spre tineri, pentru a-i chema să participe activ atât la viaţa liturgică şi sfinţitoare, cât şi în activitatea misionară şi socială a Bisericii, transferând în cadrul acesteia problemele şi aşteptările lor, deoarece ei sunt nu doar viitorul, ci şi prezentul Bisericii.

13. Întâistătătorii şi reprezentanţii Sfintelor Biserici Ortodoxe, având deplina încredinţare a gravităţii problemelor amintite şi străduindu-se să le rezolve ca „slujitori ai lui Hristos şi iconomi ai tainelor Lui” (1 Co 4, 1), proclamăm din acest sediu al Bisericii celui Dintâi Tron (gr. tēs edras tēs Prōtothronou Ekklēsias) şi reafirmăm:

a). Poziţia fermă şi datoria de a păstra unitatea Bisericii Ortodoxe în «credinţa care odată pentru totdeauna le-a fost dată sfinţilor» (Iuda 3) Părinţilor noştri, în Dumnezeiasca Euharistie comună şi păstrarea fidelă a sistemului canonic de administrare (gr. diakyberniseōs) a Bisericii, prin reglementarea în duhul iubirii şi al păcii a oricăror probleme care pot să survină în relaţiile dintre noi.

b). Voinţa noastră de a vindeca cât se poate de repede orice anomalie canonică provenită din conjuncturi istorice şi nevoi pastorale, ca în aşa-zisa Diasporă Ortodoxă, sfârşind orice abuz al unei influenţe străine eclesiologiei ortodoxe. În acest sens, salutăm iniţiativa Patriarhiei Ecumenice de a convoca pe această temă, ca şi în vederea continuării pregătirii Sfântului şi Marelui Sinod, Conferinţe Panortodoxe în anul care urmează 2009, în cadrul cărora, conform regulii şi practicii valabile înaintea Conferinţelor Panortodoxe de la Rodos, va invita toate Bisericile Autocefale.

c). Dorinţa noastră este ca, dincolo de orice dificultăţi, să continuăm dialogurile teologice cu ceilalţi creştini, precum şi dialogurile interreligioase, îndeosebi cu Iudaismul şi Islamul, constatând că dialogul este singura modalitate de rezolvare a divergenţelor dintre oameni, în special într-o epocă precum cea contemporană în care dezbinări de tot felul, inclusiv cele în numele religiei, ameninţă pacea şi unitatea oamenilor.

d). Sprijinirea iniţiativei Patriarhiei Ecumenice, ca şi a altor Biserici Ortodoxe, de ocrotire a mediului înconjurător. Criza ecologică actuală, datorată şi unor cauze spirituale şi morale, stabileşte în mod imperios datoria Bisericii de a-şi asuma, prin mijloacele duhovniceşti de care dispune, protejarea creaţiei lui Dumnezeu de consecinţele avidităţii umane. De aceea, reconfirmăm stabilirea zilei de 1 septembrie, prima zi a anului bisericesc, ca zi de rugăciuni speciale pentru ocrotirea creaţiei lui Dumnezeu, şi sprijinim introducerea subiectului referitor la protejarea mediului înconjurător în activitatea catehetică, de propovăduire şi în general pastorală a Bisericilor noastre.

e). Hotărârea de a considera o acţiune necesară constituirea unei Comisii Interortodoxe de studiere a problemelor de bioetică, referitor la care lumea aşteaptă o luare de poziţie a Ortodoxiei.

Pe acestea le adresăm poporului Ortodox de pe tot pământul (gr. ton ana ton kosmon) şi întregii lumi (gr. oikoumenē), şi ne rugăm „iară şi iară” pentru ca pacea, dreptatea şi iubirea lui Dumnezeu să triumfe în cele din urmă în viaţa oamenilor. «Iar Celui ce, potrivit puterii care lucrează în noi, poate face cu mult mai mult decât tot ceea ce noi cerem sau gândim, Lui fie-I slava în Biserică şi întru Hristos Iisus, în toate neamurile din veacul vecilor!» (Efeseni 3, 20-21). Amin.”

Prezentare şi traducere
din limba greacă de
Florin-Cătălin Ghiţ


Intrarea în sediul Patriarhiei Ecumenice din Fanar, Constantinopol


Text preluat din Revista RENAŞTEREA (editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului), Anul XIX, serie nouă, octombrie, 2008.

Niciun comentariu: